1) Începând cu 28 aprilie 2014, cetăţenii moldoveni, posesori ai paşapoartelor biometrice, (cu logotipul pe copertă), atât ordinare cât şi de serviciu, vor putea călători în Ţările Uniunii Europene, ce aplică integral Acordul Schengen, fără a fi obligaţi să aibă viză. Aceştia vor putea rămâne pe teritoriul Schengen maximum 90 (nouăzeci) zile, împărţite în unul sau mai multe sejururi, timp de 180 zile. Aceste paşapoarte vor trebui să aibă o valabilitate de cel puţin 3 (trei) luni după data prevăzută de întoarcere în Moldova. Posesorii paşapoartelor diplomatice sunt scutiţi deja de obligativitatea de a avea viză, în baza acordurilor precedente între Uniunea Europeană şi Republica Moldova.
Noul regim de vize se aplică pentru intrarea şi sejurul pe teritoriul tuturor Statelor Uniunii Europene, cu excepţia Marii Britanii şi Irlandei. Cetăţenii moldoveni, prin urmare, vor putea să meargă, fără necesitatea de a avea viză, în Portugalia, Spania, Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda, Italia, Danemarca, Suedia, Finlanda, Austria, Grecia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Republica Cehă, Letonia, Lituania, Estonia şi Malta. Cetăţenii moldoveni, posesori ai paşapoartelor biometrice, vor putea intra fără a fi obligaţi să aibă vize inclusiv în Ţările Membre ale Uniunii Europene, care nu aplică deocamdată Acordul Schengen (Cipru, Croaţia, România şi Bulgaria), precum şi în Ţările ce nu sunt Membre ale Uniunii Europene, dar asociate la Acordul Schengen: Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.
2) Eliminarea vizei nu implică neapărat recunoaşterea dreptului de a intra în Spaţiul Schengen. Autorităţile de Frontieră ale Statelor membre ale Uniunii Europene au dreptul să refuze accesul în propriul teritoriu pentru acele persoane, ce nu întrunesc unul sau mai multe din criteriile şi condiţiile enumerate în continuare:
a) Să fie în posesia unui document valabil de călătorie (vedeţi punctul 1)
b) Să demonstreze motivul şi condiţiile şederii şi să posede mijloacele economice suficiente pentru toată durata şederii;
c) Să nu rezulte semnalaţi în SIS (Sistemul Informativ Schengen) drept persoane ce nu au dreptul la acces în Spaţiul Schengen;
d) Să nu fie consideraţi persoane periculoase pentru ordinea publică, siguranţa naţională sau pentru relaţiile internaţionale ale unuia din Statele membre ale Uniunii Europene.
În cazul în care Autorităţile de Frontieră au refuzat intrarea în Spaţiul Schengen în baza unuia din motivele expuse mai sus, cetăţeanul străin va primi o decizie scrisă în acest sens, pe un model standard, ce va conţine cauzele refuzului şi indicaţiile, precum şi modalităţile pentru a prezenta un eventual apel, în baza legislaţiei naţionale ale Ţării care a negat intrarea. Un apel la autorităţile competente nu va suspenda măsura de respindere la frontieră.
Ţinând cont de cele indicate la punctul b), Autorităţile de frontieră ar putea solicita prezentarea, pe lângă paşaport, a altor documente adăugătoare, ca de ex. biletele de retur cu avion / autocar / tren; rezervările la hotel sau scrisoarea de invitaţie în cazul vizitelor la rude, prieteni sau participări la conferinţe, seminare etc.; certificate şi înscrieri şcolare, în caz de frecventare a cursurilor de studii cu durata mai mică de trei luni etc
Fiecare Stat membru al Uniunii Europene stabileşte mărimea zilnică a surselor economico-financiare, pe care trebuie să le aibă în posesia sa cetăţeanul străin, care intenţionează să intre şi să stea pe teritoriul acestuia.
Disponibilitatea surselor economice suficiente poate fi demonstrată prin prezentarea Autorităţilor de Frontieră a banilor cash, traveller’s cheque şi a cărţilor de credit. Mai sunt acceptate, dacă sunt prevăzute de Ţara de destinaţie, scrisori de garanţie / invitaţii sau demonstrarea disponibilităţilor economice în ţara de destinaţie. Autorităţile de Frontieră îşi rezervă dreptul de a efectua verificări ale valabilităţii şi disponibilităţii cărţilor de credit sau buna-credinţă a invitanţilor.
Nu mai este obligatorie asigurarea medicală pentru a călători în Statele Schengen. Totuşi, înainte de a efectua o călătorie, se recomandă cumpărarea unei poliţe de asigurare medicală.
3) Noul regim de vize între Statele Uniunii Eurpene şi Republica Moldova NU se aplică în cazul intrărilor/călătoriilor motivate de activităţi de lucru, chiar şi cu durata mai mică de 90 zile. În acest caz este necesar să solicitaţi viza de intrare speicifică, conform modalităţilor şi procedurilor prevăzute de dispoziţiile naţionale ale fiecărui Stat al Uniunii Europene.
La fel, liberalizarea regimului de vize NU se aplică pentru şederile, ale căror durată depăşeşte 90 zile (activităţi de muncă, reîntregirea familiei, studiu etc). În aceste cazuri rămân în vigoare dispoziţiile naţionale ale Ţării Uniunii Europene de destinaţie, motiv pentru care se recomandă să luaţi legătura cu Ambasada / Consulatul competent pentru orice informaţie necesară referitoară la criteriile de eliberarea vizei de intrare.
4) Nul regim de vize nu conţine niciun fel de restricţii de circulaţie în interiorul Spaţiului Schengen, întrucât controalele la frontierele interne, între Ţările ce aplică integral Acordul Schengen, sunt eliminate. Rămân, însă, în vigoare controalele la frontierele dintre Ţările Schengen cu Cipru, Croaţia, Bulgaria şi România.
5) Menţionăm că cetăţeanul moldovean, care rămâne în Spaţiul Schengen pentru o durată ce depăşeşte 90 zile fără a avea un permis de şedere sau o viză de lungă durată (cu valabilitatea de peste 90 zile) va fi considerat prezent nelegal şi riscă să i se aplice măsuri care ar exclude o intrare ulterioară în Spaţiul Schengen. Aceeaşi măsură poate fi luată faţă de persoanele care vor desfăşura activităţi de muncă (inclusiv pentru perioade mai scurte de trei luni) fără a avea viza specifică (vedeţi punctul 3) şi autorizaţia pentru muncă (nulla osta).
Noul regim de vize se aplică numai în cazul posesorilor de paşapoarte biometrice moldoveneşti. Rămâne, neschimbată, obligativitatea vizei, inclusiv pentru şederi mai scurte de 90 zile, pentru toţi cei ce au paşapoarte NE biometrice.
|
Vistoturistico.it